CNRR a luat fiinţă în toamna anului 1998 prin reunirea reprezentanţilor societăţilor medicale ca membri fondatori: Societatea Română de Cardiologie, Societatea Română de Anestezie şi Terapie Intensivă, Societatea de Medicină de Urgenţă şi Catastrofă din România, Asociaţia Serviciilor de Ambulanţă din România, Societatea Română de Chirurgie, Societatea Română de Neurochirurgie, Colegiul Medicilor din România, Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti, Societatea Română de Pediatrie, Fundaţia pentru Ameliorarea Asistenţei Medicale în partea de Nord a jud. Prahova (FAAMED).
Apariţia medicinei de urgenţă şi a medicinei critice ca specialităţi de graniţă între specialităţile medicale tradiţionale a determinat formularea unor principii moderne de abordare a bolnavului critic, în acest fel punându-se bazele şi trasându-se obiectivele principale ale acestui nou organism.
Prin urmare, orientat fiind către educaţie în resuscitare, CNRR s-a organizat sub forma unor grupuri de lucru zonale: Sinaia, Bucureşti, Iaşi, Craiova, Târgu Mureş, Oradea. CNRR şi-a propus într-o primă etapă promovarea standardelor şi a ghidurilor de resuscitare la nivelul personalului medical.