DEFINIŢII UTSTEIN

SCR documentat/ cu martor

Se numeşte stop cardiac documentat/cu martor atunci cand stopul survine în timp ce pacientul este monitorizat sau când o altă persoană vede şi aude în clar ce se întâmplă cu pacientul.

Ventilaţie asistată

Se numeste ventilaţie asistată orice acţiune de a introduce aer în cavitatea pulmonară a unui pacient; include atât respiraţia realizată de om (gură la gură, gură la nas) cât şi cea realizată cu ajutorul diverselor dispozitive simple sau mecanice.

 Tentativă de defibrilare

Se numeste tentativă de defibrilare utilizarea unui dispozitiv electic (DEA, defibrilator extern semiautomat, ICD sau defibrilator manual) cu intentia de a defibrila. Se consemnează tentativa de defibrilare indiferent de aparatul folosit.

 RCP de către salvator

Se considera acordat primul ajutor în RCP de catre un salvator, cazul în care o persoana care nu face parte din structuri de intervenţie în urgentă organizate realizează manevre de RCP pacientului in SCR. Chiar dacă salvatorul are pregatire pentru situații de urgentă (medici, asistenţi medicali, paramedici), atâta vreme cât nu fac parte din sistemul de urgenţă implicat în intervenţie se considera a fii tot salvatori ce acorda primul ajutor in RCP.

 Stopul cardiac

Stopul cardiac este definit ca încetarea activităţii mecanice (neîndeplinirea funcţiei de pompă) a inimii, fapt confirmat prin absenţa semnelor ce atestă circulaţia sangvină. Dacă o persoană din serviciul de asistenţă de urgenţă sau un medic nu au confirmat stopul cardiac, producerea acestuia poate rămâne incertă.

 Cauza SCR (etiologia)

Etiologia unui SCR se presupune a fi de cauză cardiacă cu excepţia situaţiilor speciale stabilite cu ajutorul salvatorilor: trauma, submersie, supradoză, asfixie, esangvinare sau alte cauze non-cardiace relatate de salvatori.

Compresii toracice

Compresiile toracice pot fi efectuate de către o persoană sau un dispozitiv mecanic în timpul RCP cu scopul de a restabili circulaţia spontană.

 Resuscitarea cardiopulmonară (RCP)

RCP reprezintă încercarea de a restabili circulaţia sangvină spontană prin compresii toracice, cu sau fără ventilaţii.

 Data SCR

Data SCR reprezintă ziua/luna/anul în care se cunoaste că a avut loc SCR sau în care a fost găsit pacientul aflat în SCR. Această dată trebuie înregistrată într-un format standard (ZZ/LL/AAAA).

Data nasterii/ vârsta

Dacă data nasterii unui pacient este cunoscută, aceasta ar trebui înregistrată într-un format standard. Dacă data nasterii pacientului nu este cunoscută, dar se cunoaste vârsta acestuia, aceasta trebuie consemnată. Daca nici vârsta pacientului nu este cunoscută, aceasta trebuie estimată si consemnată ca atare.

Data externării/ decesului

Reprezintă data calendaristică în care pacientul a fost externat din spitalul de urgentă sau declarat decedat. Această dată trebuie consemnată într-un format standard.

 Tentativa de defibrilare înainte de sosirea SMU

Tentativa de defibrilare precoce, înainte de preluarea pacientului de către un serviciu medical de urgenţă se defineşte a fii atunci când un salvator încearcă defibrilarea; această tentativă este consemnată ca atare (defibrilare precoce). Pentru stimularea defibrilării precoce, se încearcă cresterea accesului public la DEA. În cazul pacienţilor cu DCI (defibrilator cardiac intern) apariţia ritmurilor cardiace şocabile determină descărcarea a cel puţin un şoc electric înainte de sosirea echipei serviciului de urgenţă. Aceste şocuri electrice pot fi confirmate prin analiza memoriei DCI. Datorită dificultăţii cu care se realizează decodarea informaţiilor despre şocurile electrice descărcate prin DCI, s-a stabilit ca documentarea acestora să fie optională.

Droguri/ medicaţie

Termenul de ‚droguri’/ ‚medicaţie’ se referă la orice fel de substanţă administrată pe oricare cale (intravenos, intraosos, endotraheal) în timpul resuscitării.

Serivciul Medical de Urgenţă (SMU)

Serviciul medical de urgenţă se referă la o echipă cu pregătire medicală aflată în poziţia oficială de a acorda ajutor de specialitate. Din această definiţie rezultă faptul că orice medic, asistent medical sau paramedic care nu se face parte din echipa abilitată să ofere serviciu medical de urgenţă în acel moment, la acel loc, reprezintă salvatori, şi nu parte din SMU, indiferent de pregătirea lor profesională.

 Finalul resuscitării

Se consideră resuscitarea s-a finalizat în momentul în care se declară decesul sau restabilirea circulaţiei sangvine spontane pentru cel puţin 20 minute. Dacă pacientul beneficiază de suport circulator extracorporeal, atunci se consideră finalul resuscitării în 20 minute după instalarea circulaţiei extracorporeale.

 Primul ritm cardiac monitorizat

Primul ritm cardiac monitorizat este primul ritm cardiac ce se observă pe monitorul defibrilatorului după plasarea padelelor pe toracele pacientului aflat în SCR. Dacă DEA nu beneficiează de un monitor , acest ritm se poate decela prin analiza cardului de memorie al aparatului. Dacă DEA nu este prevăzut cu nici un dispozitiv de stocare a datelor, atunci, primul ritm cardiac v-a fi  calsificat simplu, ca fiind ritm cu indicaţie de şoc electric sau fără indicaţie de şoc electric. Această informaţie poate fi actualizată ulterior, dacă se constată ca DEA utilizat permite extragerea acestor date.

Locul instalării SCR

Locul instalării SCR reprezintă locul exact în care se cunoaste că a avut loc evenimentul sau în care pacientul a fost găsit. Este important de stiut pentru comunitate locaţia SCR pentru optimizarea timpilor de răspuns la apelurile de urgenţă prin distribuirea teritorială a resurselor de intervenţie în caz de urgenţă. O listă predefinită a locaţiilor vor înlesni comparaţiile ulterioare. În funcţie de specificul zonei, crearea de subcategorii poate fi utilă. De exemplu: domiciliu, spaţiul public (stradă, parc, centru comercial, baza sportivă, centru de agrement, aeroport, staţie de tren, biserică, plajă, cladire de birouri), altele (cameră hotel, cainet particular, instituţii de îngrijire).

 Stare neurologică la externare

Este de preferat să se cunoască statusul neurologic al pacientului la mai multe momente (de ex: la externare, la 6 luni, la 1 an); s-a constatat însă dificultatea cu care se pot strânge aceste date după momentul externării. Supravieţuirea fără funcţii neurologice superioare este considerată suboptimală, prin urmare, este important de consemnat statusul neurologic al pacientului la externare. Se recomandă utilizarea scorului CPC (Cerebral Performance Category).

Codul de identificare al pacientului

Codul de identificare al pacientului este o secvenţă unică, numerică sau alfanumerică, care permite identificarea unui anumit pacient ce a suferit un SCR. Ideal ar fi ca acest cod de identificare al pacientului să fie unul şi acelaşi de la iniţierea resuscitării până la momentul externării (recupetat sau decedat). Din păcate, puţine sisteme oferă posibilitatea de a face legătura între datele medicale ale unui pacient anume înregistrate în prespital, în timpul spitalizării si după externare.

 Resuscitare

Tentativa de resuscitare este definită ca încercarea de a menţine sau a restabili semnele vitale  prin iniţierea unor măsuri de asigurare a căilor aeriene, respiraţiilor şi circulaţiei sangvine prin manevre de CPR, defibrilare şi orice altă tehnică utilizată în servicii de urgenţă.

 Tentativă de resuscitare de către SMU

Când echipa specializată iniţiează manevre de resuscitare si defibrilare se consemnează ca şi tentativă de resuscitare de către SMU.

Neînceperea resuscitării de către SMU

SMU poate decide neînceperea resuscitării dacă există indicaţie/ criteriu pentru a nu se începe CPR, resuscitarea este considerată inutilă sau nenecesară (pacientul prezintă semne de circulaţie spontană)

 Restabilirea circulaţiei spontane (RCS)

Restabilirea circulaţiei spontane (RCS) include respiraţia spontană (a nu se confunda cu gasp ocazional), tusea sau mişcarea. Pentru profesioniştii în sănătate, semnele RCS includ palparea pulsului şi tensiunea arterială măsurabilă.  Pentru alcătuirea fişei Utstein se defineşte ‚resuscitarea cu succes’ sau RCS pentru orice ritm cardiac în condiţiile unei perfuzii indemne dovedite prin mai mult decât gasp ocazional, palparea unui puls rapid sau curbă arterială. Circulaţia asistată (suport extracorporeal precum oxigenarea sau mecanism de asistare biventriculara) nu ar trebui considerată RCS până la reluarea circulaţiei sangvine prin fiziologia pacientului (circulaţie spontană). Studiile anterioare axate pe resuscitarea în condiţiile fibrilaţiei ventriculare au avut moduri diferite de a defini ‚reuşita defibrilării’,astfel încât iesirea din fibrilaţie ventriculară în orice alt ritm cardiac (incluzând asistola) era notată; asemenea si schimbarea ritmului de fibrilaţie într-un ritm organizat la 5 secunde după defibrilare (incluzând DEM). Nici una din aceste situaţii nu se califică pentru RCS decât în prezenţa dovezilor restabilirii circulaţiei spontane. Prin consens, expresia ‚orice RCS’ se referă la un scurt interval de timp (aprox >30 sec) în care au fost dovezi de reinstalare a circulaţiei spontane, mai mult decât gasp ocazional, palparea unui puls rapid sau curba arterială. Momentul în care se atinge obiectivul RCS este un element important şi trebuie consemnat în fişa.

 Sexul

Sexul pacientului (masculin/ feminin) poate reprezenta un important factor de risc pentru SCR şi pentru intervenţiile intraresuscitare.

 Ritm cardiac cu indicaţie de şoc electric/ fără indicaţie de şoc electic

Ritmul cardiac şocabil/ neşocabil se referă la primul ritm ce apare pe monitor; la interpretarea acestui ritm de către o persoană sau de către aparat (DEA) se stabileste dacă are indicaţie de tratament prin şoc electric (ritm şocabil) sau fără şoc electric (ritm neşocabil). În general, ritmurile şocabile din SCR se divid în ritm de fibrilaţie ventriculară şi tahicardie ventriculară fără puls. Ritmurile neşocabile din SCR pot fi asistolie sau activitate electrică fără puls (DEM).  Desi se doreşte o definire clară a asistoliei, în prezent nu există nici un consens care să specifice durata (de ex 30 secunde) sau alura ventriculară (de ex <5 b/m) a asistoliei astfel încât aceasta sa fie diferenţiată de bradicardie sau DEM. Pentru dezvoltarea viitoare a fişei de raportare, este necesară acordarea unei atenţii sporite şi dedicarea de resurse de cercetare pentru a sublinia importanţa şi a dezvolta abilitatea serviciilor medicale de a diferenţia ritmurile cardiace din SCR.

 Succesul RCP înainte de sosirea SMU

Se poate întâmpla ca un salvator să fie martorul unui SCR şi să iniţieze manevre RCP în urma cărora pacientul să recapete circulaţia spontană înainte de sorirea SMU. Dacă salvatorul a verificat semnele vitale şi a efectuat manevre de RCP evenimentul ar trebui notat ca atare, nefiind necesar ca EMS să caute dovezi pentru a proba SCR.

Supravieţuitor al SCR

Supravieţuitor în cazul SCR în prespital presupune RCS menţinută, cu circulaţie spontană până la internarea într-un spital de urgenţă, în secţia specifică. Pentru SCR survenite intraspitalicesc, termenul de supravieţuitor în cazul SCR se aplică pacienţilor ce menţin RCS pentru cel puţin 20 minute (sau la restabilirea circulaţiei spontane dacă a fost instituită circulaţia extracorporeală).

 Supravieţuitor al SCR până la externare

Supravieţuitor al SCR până la externare se numeste pacientul externat din spitalul de urgenţă indiferent de statusul neurologic, fizic sau destinaţie. De preferat, acest parametru indică supravieţuirea la externarea din spitalul de urgenţă, incluzând şi o posibilă perioadă de reabilitare într-un spital local înainte de stabilirea tratamentului de lungă durată sau deces.

 RCS susţinută

Se defineste RCS susţinută menţinerea circulaţiei fără ajutorul compresiilor toracice pentu cel puţin 20 minute consecutiv, cu persistenţa semnelor de circulaţie spontană (sau RCS susţinută dacă a fost insituită circulaţia extracorporeală). Prin urmare, dupa resuscitarea cu succes al unui SCR intraspitalicesc RCS susţinută si supravieţuitor al SCR se definesc în acelasi mod.